Nedeia de Sfantul Ilie

Complexul Naţional Muzeal ASTRA organizează în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, sâmbătă şi duminică, 16 – 17 iulie 2011, Nedeia de Sfântul Ilie, manifestare circumscrisă programului „Tezaure umane vii” - Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor. Manifestarea va include, în acest an, un târg al meşterilor şi creatorilor populari şi o seară dedicată tradiţiilor din zona Buzăului, împreună cu Grupul Macaveiu din Padina.

Târgul organizat cu acest prilej se va desfăşura în intervalul orar 10.00 – 18.30 şi se va bucura de prezenţa unor renumiţi creatori populari ce îşi vor etala spre vânzare cele mai reprezentative produse.

Calendarul creştin îl celebrează, la 20 iulie, pe Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul, singurul Sfânt care a urcat la cer nu numai cu spiritul, ci şi cu trupul. Legendele româneşti îl prezintă ca pe un prea puternic, căruia Dumnezeu i-a dat forţa de a deschide şi de a închide cerul. Sântilie e ţinut nu numai de ziua lui, ci şi de sărbătorile care îi preced – Ana-Foca (1-5 iulie), Pricopul (8 iulie), Panteliile (13-27 iulie), Ciurica (15 iulie), Circovii de vară (15 - 17 sau 16-18 iulie) – sau îi urmează – Ilie-Pălie (21 iulie. Ilie Pălie ar fi fost vizitiul lui Sântilie şi sărbătoarea sa se ţine tot pentru foc - dacă păzeşti sărbătoarea te păzeşti de foc...), Foca (22 iulie. De Sf. Foca, în Maramureş, oamenii se opresc din lucru trei zile). La Sântilie e miezul verii, dar şi mijlocul sezonului pastoral care începea la Sângiorz şi se termina la Sânmedru.

Nedeia (sl. nedělja – duminică, sărbătoare) este un „vechi obicei pastoral, specific unei regiuni muntoase, de întâlnire, petrecere şi târg la date fixe, legate de calendarul vieţii pastorale”. Nedeile – se pare că au legături cu celebrarea unei sărbători precreştine, dedicate zeului focului şi al soarelui. Prima atestare documentară a unei nedei păstoreşti este din anul 1373.

În timp, nedeile au asimilat şi alte funcţii: socio-economice – schimbul de produse -, matrimoniale – hora şi „prima scoatere la horă a fetelor” - sau istorico-culturale, reunind românii de pe versantele carpatice. Nedeile nu au ţinut cont de hotare, unele numindu-se chiar „târg de două ţări”. Locurile unde se desfăşurau nedeile sunt uşor de identificat şi după toponimie - Nedeia, Sântilia, Nedeiuţa. Indexul topografic al României menţionează 100 de localităţi, dintre care aproximativ 60 sunt din masivele Retezatu, Şureanu şi Parâng. George Vâlsan considera nedeile una dintre cele „mai interesante probleme de geografie umană a Carpaţilor”.

Printre meşterii ce vor fi prezenţi în acest sfârşit de săptămână în Muzeul în aer liber îi putem aminti pe Balint Iulia (împletit fibre vegetale), Berghezan Rodica, Milea Maria, Secelean Maria, Popa Maria (pictură icoane pe lemn şi sticlă), Iorga Gheorghe, Molnosz Ioszef (olărit), Bădălan Maria (prelucrare lemn), Poptean Florin (jucării din lemn), Todoran Lucia (piese de costum popular), Raduly Maria (turtă dulce), Negoiţă Ana (măşti populare), Tecoanţă Silvia (textile).

Sâmbătă, 16 iulie, vă aşteptăm să participaţi, începând cu orele 17.00, la un spectacol susţinut de Grupul de Tradiţii Macaveiu din Padina judeţul Buzău, în curtea Gospodăriei de prelucrare a chihlimbarului din Colţi.

Mirela Creţu