Vernisarea casei de miner aurar din satul Corna, comuna Rosia Montana

Pe lângă drumul satului , se rostogoleşte o vale cu ape tulburi ca si cretă topită. Încă de la intrarea in sat se auzea zgomotul piuălor de pisat piatra auriferă. Piuăle erau aşezate aproape de vale.
Arhanghelii   
Ion Agârbiceanu

 

   Duminică, 15 iulie 2012, Muzeul Civilizației Populare Tradiţionale ASTRA a găzduit un eveniment deosebit: inaugurarea Casei de miner aurar din satul Corna, comuna Roşia Montană. Alături de reprezentanţii Complexului Naţional Muzeal ASTRA, la eveniment au participat reprezentanţi ai comunităţii tradiţionale de mineri din Corna (Roşia Montană), reprezentantul Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Alba şi deopotrivă reprezentantul Companiei Gold Corporation Roşia Montană, aceea care a donat Complexului Naţional Muzeal ASTRA casa de miner, contribuind astfel la salvgardarea, păstrarea şi perpetuarea patrimoniului tehnic preindustrial şi industrial, atât de bine ilustrat de monumentul originar din Corna. O prezenţă importantă în contextul vernisajului a fost cea a membrilor familiei Drăgan, proprietară a casei, devenită monument patrimonial reprezentativ pentru milenara tradiţie a mineritului în munţii Apuseni.
Locuinţa a fost transferată de specialişti, în cadrul Muzeului în Aer Liber, în anul 2009, fiind supusă unui amplu şi complex proces de conservare şi restaurare, în vederea reconstituirii unui segment din habitatul tradiţional al comunităţilor minereşti din Munţii Apuseni.
   Existenţa casei începe la 1830, conform inscripţiei în chirilică surprinsă pe o grindă din „camera bună”. La parter, prezintă două încăperi cu destinaţii total diferite. Prima era destinată prelucrării aurului, aici găsindu-se „jompul”, un orificiu săpat in pământ, în forma tronconică, cu doage din lemn, pe margini, prinse jos într-un capac de lemn, „troaca” şi celelalte unelte necesare separării aurului de impurităţi. A doua încăpere era pivniţa popriu-zisă, unde erau păstrate legumele şi fructele. La următorul nivel se află două camere de locuit şi o cămară, cu multiplă funcţionalitate. Consistenţa pereţilor este formată din bârne de brad, de dimensiuni mari, tăiate în „traşcă” şi încheiate la capete în cheutori coadă de rândunică. Acoperişul este în patru ape, cu învelitoarea din „şindrilă de brad horjită şi teşită”. Sistemul de împrejmuire sau „maurul” este din piatră de munte (transportată chiar din comunitatea Corna), aşezată una peste alta, fără nici un liant de pământ, fapt care imprimă ansamblului arhitectonic un puternic specific local, aducând în atenţia publicului avizat şi a publicului vizitator un tot de materiale şi sisteme de construcţie ce individualizează aşezările Apusenilor. “Casa din Corna, prin arhitectura ei, prin faptul că ilustrează unul din cele mai vechi meşteşuguri, este astfel salvată de la degradarea totală, contribuind totodată la completarea planului tematic muzeal, pentru tradiţia românească a mineritului.
   Atmosfera vernisării monumentului a fost completată cu succes, de un moment artistic susţinut de corul de mineri din Roşia Montană care, printr-un repertoriu inedit, a adus în atenţia publicului participant, cântecele ce însoţeau minerii în momentele de bucurie, acestea contribuind din plin la definirea trăirii minereşti din Apuseni.
    După slujba de sfinţire, oficiată de preotul paroh Rareş Sbera, participanţii la eveniment s-au putut bucura de un ghidaj al monumentului şi de ansamblul informaţiilor specifice, oferite cu generozitate de specialiştii CNM ASTRA.
Lucian Robu
Muzeograf