Sarbatorirea Ignatului in Muzeul in Aer Liber

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA păstrează şi în acest an datina străbună, organizând duminică, 1 decembrie, începând cu ora 10:30, la Cârciuma din Bătrâni, în prezenţa personalităţilor din administraţia locală, un program de animaţii, având ca temă tăierea porcului de Ignat.

Vizitatorii vor putea asista la tăierea porcului, tranşarea, pârlirea şi curăţarea acestuia, vor putea gusta din tradiţionalele preparate reci (cârnaţi, slănină, tobă, caltaboş, jumări) sau din ,,pomana porcului’’  însoţită de mămăliguţă şi murături.

Tradiţii şi superstiţii de Ignat

Sărbătoarea Ignatului ce premerge Naşterea Domnului asimilează 10t4radiţii şi superstiţii păgâne şi creştine din vremuri străvechi. Acest obicei capătă forme diferite în funcţie de zona etnografică.

În zona Teleormanului se credea că femeile care nu ţineau ziua de Ignat, erau pedepsite de o fiinţă lacomă şi rea, numită Inătoarea.

Ritualul de tăiere cere ca în preajma porcului să nu fie oameni miloşi, pentru că aceştia vor transmite animalului emoţia lor, fapt ce îl va face să moară foarte greu, iar carnea lui să nu mai fie bună la gust.

Se spune că pentru a avea noroc tot anul, e bine să vezi sânge in ziua de Ignat. În Ardeal, pe fruntea copiilor se făcea semnul crucii cu sângele animalului sacrificat, pentru a fi feriţi de boli. Acest obicei aminteşte traseul spiritual al Sfântului Ignaţie Teoforul, episcop de Antiohia, care dintr-un asasin, prin convertire la credinţă, devine sfânt. Pentru că nu a lepădat credinţa creştină, acesta a fost aruncat in arenă şi sfâşiat de lei, in jurul anului 110, in timpul domniei împăratului Traian (98-117).

Cercetătorii au constatat că ziua de Ignat se suprapune peste ziua zeităţii solare celebrate în antichitate (Shiva la indieni, sau Osiris la vechii egipteni), care moare pentru a renaşte. Străbunii daci considerau şi ei că porcul este un animal ce poate hrăni soarele.

Biroul de presă al C.N.M. ASTRA