Noaptea Europeana a Muzeelor 2015

Propunere program Noaptea Europeana a Muzeelor 2015


Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, orele 1800 - 0200
str. Pădurea Dumbrava, nr. 16-18.
SCENA DE PE LAC - orele 1800 - 2300
ora 1800- 1900

Formaţ
ia de Dansuri Populare a Şcolii de Dans „Ioan Macrea” Sibiu
În urmă cu 3 ani, din dorinţa de a-i aduce un omagiu celui care a fost marele coregraf Ioan Macrea, a luat fiinţă o şcoală de dans cu acelaşi nume, Şcoala de Dans ”IOAN MACREA”.  S-au format grupe de copii pe categorii de vârstă şi bineînţeles că au fost iniţializaţi în tainele dansului şi cântecului popular românesc.
În cadrul evenimentului, Noaptea Europeană a Muzeelor, vom urmări grupele avansate de copii, membrii şcolii de dans instruiţi de doamna Alesia Sas, şi domnişoarele Adriana Ioniţă şi Livia Tarcea. Sunt copii cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani şi au pregătit pentru dumneavoastră câteva suite din Ardeal şi nu numai.
Sunt frumoşi, emoţionaţi, şi dornici să vă împărtăşească din ceea ce au învăţat de-a lungul acestor ani, aşa că haideţi să-i urmărim cu atenţie pe membrii Şcolii de Dans „IOAN MACREA” din Sibiu. 
 
ora 1900- 2000
Formaţia de dansuri populare „Datina” din Tălmaciu
Formaţia de dansuri populare Datina din Tălmaciu, judeţul Sibiu, a luat fiinţă în anul 2012, la iniţiativa Primăriei Oraşului Tălmaciu. În prezent, în acest colectiv activează în jur de 50 de copii împărţiţi pe grupe de vârstă şi instruiţi de Livia Tarcea şi Ciprian Barb, membrii ai Ansamblului Folcloric Profesionist Cindrelul - Junii Sibiului.
În cadrul programului Noaptea Europeană a Muzeelor au pregătit două suite de dansuri: - Colaj de Ardeal, - Dans de Oaş. Alături de grupul de dansatori avem invitate solistele Alexandra Posa şi Gabriela Oancea care ne vor prezenta cu cântece specifice zonei noastre.
 
ora 2000- 2100
Trupa DOMINO
Catalogat încă de la debut drept unul dintre cel mai îndrăzneţe proiecte muzicale din Sibiu, din ultima perioadă, trupa  DOMINO şi-a început parcursul artistic în luna ianuarie a anului 2013 la Viena, reprezentând România la Târgul Internaţional de Turism. După acest prim concert, formaţia a urcat pe scena mai multor festivaluri din ţară: Padina Fest, Peninsula, Festivalul Internaţional de Film Transilvania, Huet.Urban, Colors of Cluj şi altele.
DOMINO reuşeşte să fie o trupă unică datorită combinaţiei de instrumente folosite – ţambal, tobe şi chitară bas, a prezenţei scenice şi a felului în care reueşte să-şi surprindă publicul de fiecare dată. Muzica lor se încadrează în categoria rockului alternativ însă are foarte multe influenţe, mai ales din folclorul românesc, ceea ce face ca stilul lor să fie şi mai greu de definit.
Trupa îi are în componenţă pe Romulus Cipariu – ţambal, voce, Sebastian Marcovici – chitară bas, voce şi Valentin Oancea – tobe.
Mai multe informaţii despre DOMINO:  https://www.facebook.com/DOMINO.SIBIU
ora 2100 - 2200
Lăutarii din Clejani /  Live
În urmă cu aproximativ treizeci şi cinci de ani, Editura Muzica din Bucureşti tipărea teza de doctorat a lui Gheorghe Ciobanu în muzicologie, „Lăutarii din Clejani”, o carte plină de note şi game muzicale, moduri, scheme ritmice, transcrieri şi explicaţii tehnice uscate, pe care puţini neprofesionişti s-au simţit tentaţi să o citească. Pe lângă toată construcţia mitologizantă ulterioară, un lucru se desprinde cert din studiul introductiv, dar este trecut foarte uşor cu vederea de autor: furnizarea muzicii la nunţile ţărăneşti din Teleorman-Giurgiu era o activitate extrem de obositoare. Lăutarii cântau stând în picioare, ţipând deseori pentru a-şi acoperi vocal instrumentele, cu intermezzo-uri scurte, până acum zece ani nunţile având o durată de aproximativ două zile şi două nopţi (de sâmbătă după-amiaza până luni în jurul prânzului). Solistul îşi aducea cu el, de regulă, o vioară, un acordeon sau un fluier. Acompaniamentul includea de asemenea un contrabas (care juca un rol important în stabilitatea ritmică a tarafului) şi un ţambal mic. De acolo, lăutarii Clejaniului au plecat să cucerească lumea sub numele de Taraf de Haïdouks. Într-o formulă de cvartet, upgradată în acord cu avatarurile lumii secolului al XXI-lea, Lăutarii din Clejani vin să cânte pe scena de pe lac a Muzeului ASTRA, într-o componenţă care-i cuprinde pe Gheorghe „Caliu” Anghel (vioară), Ninel Băsaru (ţambal), Marin Manole al lu' Păşălan (acordeon), Vasile Neacşu (contrabas).
ora 2200 - 2300
Rochiţe - Audio/Video/Lights live show
Mai degrabă opera unui colectiv decât un one-man show, monstrul Rochiţe se hrăneşte de la ţâţa unei acceleraţii sonore care dă ameţeală şi de la o subversitate foarte zgomotoasă, ascuns undeva în spatele zidurilor decrepite ale Bucureştiului şi funcţionând în răspăr cu ceea ce ipocrit propun sistemele bine drenate ale muzicii de astăzi. Opera lui e o juxtapunere stranie de field recording, sample de muzică clasică, structuri pop, infinite laitmotive poliritmice, încercări de beatboxing eşuat, sunete bolborosite sub ape, versuri copilăreşti fără sens şi metafore din muzicile tradiţionale româneşti. Ascunzându-şi identitatea în spatele unei măşti vreate de Ioana Nemeş şi acoperit în largi tuşe abstracte şi cromatici aiuritoare proiectate de Dreamrec, monstrul animat şi al său microfoneritoriu au performat până astăzi de-a lungul şi de-a latul Europei, bifând festivaluri esenţiale precum Transmediale (Germania), TodaysArt (Olanda), Unsound (Polonia), Periferias (Spania), Crack (Italia), Insomnia (Norvegia) etc.  Sunet:  https://soundcloud.com/rochite Video: https://vimeo.com/11251608 
  Program DREAMREC / Proiecţii video
 Silviu Vişan e un artist implicat în diverse proiecte de video mapping şi design interactiv, fiind creator de conţinut video şi lighting design pentru unul dintre cele mai importante label-uri de muzică din România, a:rpia:r Records, colaborând cu colectivul de artă contemporană Apparatus 22 şi susţinând partea vizuală a show-ului audio-video a proiectului Rochiţe, prezent de-a lungul anilor la nenumărate festivaluri europene. La sfârşitul lui 2013, la invitaţia Victoria & Albert Museum din Londra, a realizat o intervenţie pe o parte a Columnei lui Traian, expusă într-o sală a muzeului, combinând grafica animată, mapping-ul arhitectural, proiecţiile video şi animaţia 3D pentru a deconstrui, augmenta şi manipula într-un mod dinamic geometria şi detaliile sculpturale ale monumentului. Proiectul său Shuffle, realizat în colaborare cu muzicianul Sillyconductor, a fost selectat şi prezentat la Bienala Tinerilor Artişti din Bucureşti în anul 2014.
TÂRGUL DE ŢARĂ - orele 1800 - 0200
PARADAIZ SNDSSTM/ Sillyconductor + Glue Eyes + Rekabu/ DJ Set
#Petrecere la lumina opaiţelor în târgul de ţară
  Virusând cluburi mici şi festivaluri pe măsură cu set-urile lor accidentate de steampunk transetnic, muzica selectată de Sillyconductor + Glue Eyes + Rekabu are mirosul pistoaneor locomotivelor cu abur care-şi trag sufletul prin gări provinciale şi a iujurilor din bâlciurile săteşti. Ritmica simetrică şi nu prea a obscurităţilor demult apuse(ne) şi sunetele neaoşe nu tocmai (creştin-) ortodoxe dovedesc faptul că între Anton Pann, Toni Iordache, Lache Găzaru, satul 10 Prăjini şi planeta utopică întinsă între Balkania şi Sahara, via Istanbul, există legături de sânge.
ŞCOALA DIN TICERA
- orele 1900 - 2000
- orele 2000 - 2100 - Proiecţie film Rudăria; discuţii despre morărit
- orele 1930- 20 30 - Proiecţie filme: Drumul unei biserici 
- orele 2100 - 2200- Cetăţi fortificate
 
Şcoala din Ticera devine o realitate la Muzeul ASTRA. Este vorba despre o şcoală din lemn descoperită într-un sat părăsit din judeţul Hunedoara şi reamenajată în spaţiul numit Etno Tehno Parc din Muzeul ASTRA.
În cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor, în sala de clasă a şcolii, vor avea loc proiecţii de film între orele 1900 – 2200 astfel: 1900 – 2000 „Biserica din Dretea în Muzeul ASTRA”, 2000 – 2100 „Morile de apă de la Rudăria, jud. Caraş-Serverin”, 2100 – 2200 „Biserici fortificate săseşti din Transilvania”.
Complexul mulinologic de la Rudăria se întinde pe o lungime de 2-3 km pe Valea Rudăriei şi este  cel mai mare complex de mori de apă din sudul Europei. Atât drumul de acces, cât şi morile au fost reabilitate cu sprijinul Muzeului ASTRA din Sibiu şi au fost introduse în patrimoniul naţional.
Biserica din lemn a fost construită în anul 1672 şi este cel mai vechi monument aflat în colecţia muzeului. „Arhitectura este asemănătoare cu alte construcţii de gen din nordul Transilvaniei, prezentând şi o influenţă a stilului gotic adaptat însă arhitecturii populare româneşti. Pictura interioară expresivă este cea care individualizează însă monumentul. Deşi executată în prima parte a secolului al XVIII-lea, la câteva decenii distanţă faţă de construcţia bisericii, se foloseşte de amintirea încă vie, probabil, printre localnici a vremurilor tulburi de la sfârşitul secolului XVII-lea când Imperiul Otoman se află pentru ultima dată în ofensivă în Europa Centrală.
Bisericile fortificate transilvane sunt specifice satelor săseşti şi secuieşti situate în sud-estul Transilvaniei. Sub acest titlu sunt înscrise în lista Patrimoniului Mondial şapte localităţi (Biertan, Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri) a căror trăsătură comună este păstrarea structurii şi imaginii istorice. Transilvania, regiune din centrul României, a dobândit, de-a lungul istoriei sale, un peisaj cultural specific dat de convieţuirea românilor, maghiarilor şi saşilor.
 CÂRCIUMA DIN BĂTRÂNI orele 1800 - 1900
Grupul Căluşerii din Răşinari
Timp de peste 38 de ani Căluşerii din Răşinari au avut acelaşi vătaf, Tică Cânean. De nouă ani, după moartea lui, fiica Mărioara Ţichindelean, împreună cu familia ei vor să ducă tradiţia de căluşeri şi dansuri populare mai departe pentru a nu se pierde obiceiurile tradiţionale specifice locului.
Această formaţie este compusă din peste 100 membri, cu vârste cuprinse între 3 şi 26 ani. Instructori: Mărioara şi Nicolae Ţichindelean; Vătaf: Nicuşor Ţichindelean
CASA HERMES - orele 1800- 0130
Piaţa Mică. nr. 11
 
Expoziţia permanentă: Din cultura şi arta popoarelor lumii
Vizită în expoziţia de bază Din cultura şi arta popoarelor lumii, cu un patrimoniu unic în România - piese etnografice de pe alte continente datând din secolul al XIX-lea, o mumie egipteană cu sarcofag pictat veche de peste 2000 de ani (Perioada Ptolemaică târzie). Vizite ghidate la orele 2000 şi 2200. Prezentări vizual-narative despre colecţiile muzeului pe tot parcursul programului.

 

 

Expoziţia temporară: Sibiul în alb şi negru. Fred Nuss (Sala Studio) 
Sibiul imortalizat în nonculori şi apoi transpus în artă de îndrăgitul fotograf sibian Fred Nuss. Fred Nuss este un adevărat profesionist care a fost constant alături de Muzeul ASTRA şi de sibieni în ultimii 50 de ani. Din expoziţie fac parte în jur de 100 de fotografii care reliefează Sibiul anilor `60-`70 , cu tot cu atmosfera specifică acelor vremuri.
De altfel, foarte multe elemente prezente în fotografiile respective nu mai pot fi admirate în prezent fiindcă… au dispărut! Cu alte cuvinte, expoziţia este una captivantă, dar şi plină de surprize în egală măsură.
,,Toate fotografiile din expoziţia Sibiul în alb şi negru au intrat în patrimoniul Muzeului ASTRA în anul 1998. În primul rând, ele au o mare valoare artistică, dar sunt şi fotografii document. Ne dăm seama de acest lucru după ce observăm, spre exemplu, modificările din punct de vedere arhitectural pe care le-a suferit Sibiul de-a lungul timpului. Suntem bucuroşi că avem la Muzeul ASTRA o astfel de expoziţie de care publicul se va bucura în mod sigur”, a declarat Ciprian Anghel ŞTEFAN, manager general C.N.M. ASTRA. 
Expoziţia temporară: Nirai Kanai şi Onari-gami. Viaţa spirituală în Okinawa, Japonia
(sala de expoziţii de la subsol) 
Expoziţia temporară Nirai Kanai şi Onari-gami. Viaţă spirituală în Okinawa, Japonia cuprinde 170 de fotografii realizate de Alina-Alexandra Rădulescu - în prezent doctorandă a Universităţii Ryukyu din Okinawa (Japonia) - prezentând prin intermediul unor  festivaluri tradiţionale, păstrate în număr mare în această regiune, ritualuri şi concepte-cheie care ţin de viaţa spirituală în Okinawa, dar şi festivaluri agricole din Yaeyama, cel mai sudic arhipelag din cadrul prefecturii. Autoarea fotografiilor şi-a propus să evidenţieze strânsa legătură dintre ciclurile tradiţionale ale vieţii agricole şi a celei spirituale, marcată de rugăciuni şi festivaluri populare, dar şi universul artelor tradiţionale care însoţesc aceste manifestări religioase.
   
CASA ARTELOR - orele 1800- 0130
Piaţa Mică. nr. 21
 
Expoziţia temporară: Povestea lăzilor săseşti din Transilvania
(vernisajul expoziţiei la ora 1800)
Expoziţia temporară Povestea lăzilor săseşti din Transilvania prezintă tipologia lăzilor, tehnica de confecţionare şi decorare a acestora dar şi modul de utilizare, atât în trecut cât şi în prezent. Informaţiile vor fi însoţite de fotografii ale pieselor din patrimoniul cultural al colecţiilor muzeale şi private din ţară.
Lada va fi prezentată sub forma unei poveşti, pornind de la materialele din care a fost confecţionată până la mărturiile persoanelor care au utilizat de-a lungul timpului aceste piese durabile şi de înaltă calitate, precum lăzile de zestre, lăzile de breaslă, lăzile de vecinătate, lăzile de cereale, lăzile de transport, etc.
Work-shop-ul pentru copii va fi punctul culminant al expoziţiei: lăzi dezbinate (nou confecţionate) vor fi puse la îndemâna copiilor în vederea remontării acestora conform unui ghid special conceput pentru ei.
 

INTRAREA LIBERĂ în toate unităţile muzeale!

Caravana Noaptea Muzeelor în Ţara Secaşelor

TraseuSibiu – Slimnic – Alămor – LudosTopârceaOcna Sibiului –  Sibiu.

Detaliere traseuSibiu (plecarea la ora 1400 din parcarea Sălii Thalia) – Slimnic (vizite: Cetatea si Biserica Evanghelică) – Alămor (atelier gastronomic la Maria Ranf) – LudosTopârceaOcna Sibiului (vizite: colecţia privată Achim; atelierul de confectionat miniaturi Simion; concert Filarmonica de Stat Sibiu) – Sibiu (Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului)