2014 Ianuarie

IANUARIE, Gerar

Dacă este moină, primăvara va fi friguroasă, iar vara călduroasă; dacă este ploaie, vara va ploua, semănăturile se vor strica şi poamele vor fi viermănoase; dacă este ger, în februarie va fi nea şi în iulie cald iar cucuruzul va creşte mare; dacă este cald şi uscat, va fi zăpadă în martie şi aprilie iar anul nu va fi  mănos; dacă este negură, februarie va fi umed. Se curăţă pomii de uscături, se pune gunoi pe straturi, se curăţă legumele şi fructele din pivniţe; se îngrijesc vitele, se dreg uneltele şi gardurile.

1    SÂN-VĂSÂI, ANUL NOU, CRĂCIUNUL MIC (Sf. Vasile cel Mare, Tăierea împrejur cea după trup a Domnului).

  • dacă este vreme bună, va fi anul bun; dacă ninge, va fi belşug; dacă este senin şi ger, oamenii vor fi sănătoşi, dacă pomii au chiciură, vor fi poame multe.
  • dimineaţa oamenii pun mâna pe uneltele cu care vor să aibă spor la muncă.
  • obiceuri: se merge cu” Pluguşorul”,  “Vasilca ”,” Sorcova”, „Semănatul”, Dezlegatul anului”, se face “Masa Moaşei”.
  • oamenii îşi fac urări de sănătate şi belşug şi caută să fie veseli ca să le meargă bine peste an.
  • se  petrece, se mănâncă preparate din porc (râmă înainte), nu se mănâncă pasăre (scurmă înapoi).

 

3       ÎNGROPAREA ANULUI VECHI (obicei).


5       AJUNUL BOBOTEZEI, ZIUA CRUCII.

  • dacă este bură pe pomi, vor fi fructe multe; dacă este ger, va fi an bun; dacă plouă, va fi an ploios.
  • se posteşte pentru noroc.
  • obiceiuri: popa merge “cu Iordanul” prin sat; este omenit în fiecare casă, i se dă şi un fuior de cânepă; copii colindă cu “Kiraleisa”, pentru spor.
  • fetele fură busuioc de la popă (să-şi viseze ursitul); îşi pun salbele în prag, să treacă popa, ca să se mărite curând, ajunează să aibă soţi buni.
  • spicele şi boabele pe care a şezut popa, date animalelor şi păsărilor, le feresc de rele şi le aduc spor.
  • femeile fac piftie, să le fie faţa fragedă ca piftia.
  • “se deschid cerurile şi se împlinesc dorinţele”.

 

6       IORDANUL, BOBOTEAZA (Botezul Domnului).

  • se ţine slujba la apă curgătoare; se sfinţesc apele (“dracii fug din apă şi sunt mâncaţi de lupi”), popa aruncă crucea în apă; cine o scoate este primul botezat şi cinstit cu bani.
  • oamenii se scaldă şi se stropesc cu apă să fie sănătoşi.
  • se înconjoară casa afumând-o cu o petică aprinsă ca să fie apărată de şerpi.
  • două săptămâni nu se spală cămăşi pentru că sunt apele sfiinţite.
  • obiceiuri: “Iordănitul”, Încuratul cailor”, “Ardeasca” (pentru a avea spor în gospodărie).
  • mamele botează mormintele pruncilor morţi nebotezaţi, ca să-i mântuiască.
  • nu se mai colindă.
  • dacă este promoroacă, ger, crivăţ, va fi an cu belşug şi sănătate; dacă plouă e iarnă lungă; se schimbă vremea: dacă e frig, se moaie; dacă e cald vine ger.

 

7      SÂNT-ION, (Soborul Sf. Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului).

  • oamenii se botează la biserică pentru noroc şi sănătate.
  • se serbează de către femei cu petreceri: “Iordănitul femeilor”, “Masa Moaşei”.
  • “Iordănitul”, “ Muiatul Ionilor, din Tălmăcel”(obiceiuri).
  • dacă este ger, vitele vor fi sănătoase; de acum se moaie frigul.

 

11     Cuv. Teodosie cel Mare, protector al naşterilor (e socotit între Filipi).

  • îl ţin femeile dornice de prunci, pentru naştere uşoară şi prunci sănătoşi.
  • se ţine ca apărare de cutremure, arsuri, ciumă, lingoare, vise rele, năluci.

 

16      SF. PETRU DE IARNĂ, CEL ŞCHIOP, FULGERĂTOARELE (Închinarea cinstitului lanţ al Sf. Ap. Petru).

  • este “miezul iernii”; de acum se înmoaie vremea; se fac pregătiri pentru muncile de primăvară.
  • se ţine ca să nu facă pagube lupul, să fie apăraţi de boli, arsuri, dăunători.
  • nu se împunge, nu se toarce, nu se sfredeleşte, nu se piaptănă, nu se împrumută, nu se dă din casă şi nu se scoate gunoiul sau cenuşa că “se prăsesc lupii”, nu se pronunţă numele lupului.
  • nu se mănâncă carne; se mănâncă plăcintă şi se bea vin; se dă şi de pomană.

 

17      ATANASIILE, CIRCOVII DE IARNĂ (Cuv. Antonie cel Mare).

  • se ţine ca apărare de duhuri rele, farmece, primejdii, boli, arsuri, lovituri.

 

18      ATANASIA CIUMELOR (Sf. Atanasie şi Chiril Arhiepiscopii Alexandriei).

  • se ţine ca apărare de ciumă, infirmităţi, bube,ameţeli, lovituri şi apărarea vitelor şi găinilor de boli.
  • o ţin femeile pentru noroc la fete ; fac colaci, pâine cu zahăr, turte  cu unt şi colivă de pomană.

 

20     Sf. Eftimie cel Mare.

  • se ţine pentru rodirea pomilor, sănătatea bărbaţilor, apărarea de ciumă, boli, izbituri, friguri, pagube.

 

24      Sf. Agapia.

  • se ţine să nu căpieze oile şi ca apărare de bube, primejdii.

 

25      FILIPII DE IARNĂ (Sf.Grigore Teologul, protector al văduvelor).

  • serbat mai ales de lemnari pentru spor la lucru; se ţine ca apărare a oamenilor de ologeală, arsuri, înec, pagube, a semănăturilor, de ciori, a turmelor, de boli şi  lupi, a păsărilor, de boli şi ulii.
  • nu se coase, ţese, împleteşte; nu se dă din casă; se lipeşte gura sobei “să se lipească gura lupului”.

 

27     Sf. Ioan  Hrisostomul.

  • se ţine ca apărare de boli, ologeală, pentru sănătate ; fetele o ţin pentru noroc.
  • “se deschide gura păsărilor să cânte”.

 

25/29-31 FILIPII DE IARNĂ.

 

30      TRISFETITELE, TECLELE (Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de   Aur)

  • se ţine  pentru fericirea fetelor, împerecherea păsărilor, spor la tors, apărare de orbire, de lupi.
  • se face colivă pentru morţii neîmpărtăşiţi.
  • se schimbă vremea , dacă este cald, va fi primăvara friguroasă; dacă este ger, va fi vara cald.

 

31     FILIPUL ŞCHIOP

  • se ţine jumătate de zi, pentru sporul casei, apărare de lupi şi vindecarea schiopilor.