2014 Februarie

FEBRUARIE, Făurar

Dacă va cânta bufniţa, piţigoii, vine curând primăvara; îngheţul şi vânturile de miazănoapte prevestesc an mănos; dacă este vânt, vara va fi secetoasă; dacă tună, vara vor fi furtuni şi grindină. Se presară gunoi în  grădini, se curăţă livezile, se pregătesc altoii, se fac răsadniţe.

 

1    TRIFON NEBUNUL, VIERMĂRITUL (Sf. Mc. Trifon, protector al zarzavagiilor ).

  • se ţine ca apărare de insecte dăunătoare.
  • se fac slujbe pentru protecţia  livezilor şi semănăturilor de dăunători.
  • “Gurbanul viilor”, obicei de protecţie a recoltei de struguri.
  • se schimbă vremea: “se întâmpină iarna cu vara”.
  • se dă, din mână pomană, o strachină de mălai, ca să nu fie lăcuste.
  • se face vrajă de folos ţie şi pagubă duşmanului.

 

2    STRETENIA, ZIUA URSULUI (MARTINUL DE IARNĂ, CEL MARE), TÂRCOLITUL VIILOR (Întâmpinarea Domnului).

  • se schimbă vremea: “dacă ursul îşi strică bârlogul, primăvara este aproape, dacă intră înapoi, iarna continuă”; încep să cuibărească păsările.
  • este sărbătoarea boilor: sunt scutiţi de lucru şi li se dă fân cu mâna.
  • “Târcolitul viilor”, obicei de început al anului viticol.
  • se ţine pentru sporul casei; se  face praznic şi se dă de pomană, femeile se cinstesc cu rachiu.
  • nu se face nuntă că-i nenorocoasă; nu se aruncă afară cenuşa sau gunoiul, să nu se prăsească lupii.

 

10    HARALAMBIE DE CIUMĂ ( Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie).

  • se ţine pentru apărare de ciumă şi alte boli, protecţia casei, culturilor şi animalelor (se poate scărmăna lâna).
  • se dau  pomană colivă, pâine, lumânări.
  • la biserică se sfiinţesc colaci şi grâu care înpreună cu aghiasma vor proteja animalele şi păsările.

 

11    VLAŞII (Sf. Sfinţit Mucenic Vlasie Episcopul, protector al gospodăriei).

  • se deschide glasul păsărilor.
  • se ţine pentru a naşte copii normali, pentru protecţia ochilor, pentru găsirea lucrurilor pierdute, pentru a avea mereu punga plină.

 

22    SÂMBĂTA MORŢILOR; ÎN PRAGURI; A URSULUI; MOŞII DE PIFTII.

  • femeile nu lucrează “ca să nu tremure ca piftia”; nu se spală rufe.
  • se fac pomeni pentru morţii familiei: se dau lumânări, piftii, colivă, colaci la vecini, rude, săraci ,“să nu fie morţii flămânzi”; nu se mătură gunoiul afară “că-l dai în gura morţilor”.

 

23 DUMINICA LĂSATULUI SECULUI DE CARNE

  • se petrece.    
  • “Alimori”, “Baterea halviţei”, “Hodaiţe”,“Legarea grânelor”, “Încurarea cailor” (obiceiuri de
  • protecţie a recoltelor).

 

24/2 SĂPTĂMÂNA BRÂNZEI; SĂPTĂMÂNA ALBĂ; A NEBUNILOR.

  • dezlegare la ouă, lapte , brânză.
  • nu se căsătoresc decât “nebunii”.
  • începe ţesutul pânzei de cămăşi, până la Păresimi
  • nu se spală părul, că albeşte.


24  DRAGOBETE, CAP DE PRIMĂVARĂ, LOGODICIUL PĂSĂRILOR (Întâia şi a doua aflare a  

  • capului Sf. Ioan Botezătorul).
  • se ţine ca apărare a recoltelor de păsări.
  • păsările îşi fac cuib.
  • fetele îşi fac farmece de dragoste.
  • tinerii petrec, merg după flori, şi le dăruiesc cu câte un sărut ca o pecetluire a prieteniei; este ziua îndrăgostirilor; perechile nu  se ceartă, să nu fie învrăjbite tot anul.

 

24  LUNEA  BURDUFULUI; LUNEA ALBĂ ( se taie burduful de brânză).

  • femeile merg torcând la cârciumă “ca să crească grâul înalt”.
  • oameni mascaţi umblă prin sat bătând cu burduful pe cei neînsuraţi şi femeile fără copii.
  • se dau câinii la tivic (ritual magic pentru alungarea lupilor).

 

25   MARŢEA CIORILOR; MARŢEA ALBĂ.

  • se ţine să nu mănânce ciorile semănăturile

 

27  JOIA NECURATĂ

  • o serbează cei ce vor să se căsătorească; se ţine ca apărare de dăunători, să nu căpieze vitele, să nu aibă bărbaţii accidente în pădure.
  • se spală cămăşile să fie albe.
  • se ţine pentru protecţia ochilor.

 

28   VINEREA SCUMPĂ, VINEREA OUĂLOR.

  • se ţine pentru sporul casei, sănătate, curăţirea de păcate, protecţia cloştilor.
  • se posteşte şi se fac rugăciuni, se mănâncă numai seara.