2014 Martie

MARTIE, Mărţişor, Făurel, Germănar

Dacă este vânturos este frumos în mai; dacă este rouă şi uscat, va ploua în aprilie; dacă tună, sau  cântă cucul,va fi an bogat; dacă plouă, va ploua şi toamna; dacă ninge iese vin puţin. Se altoiesc puieţii, se pregătesc straturile, se seamănă cereala, unele legume, trifoi, lucernă. Nu se bea ţuică, nu se pomenesc cu numele purecii, şerpii ca să nu vină în casă. Se întorc păsările migratoare, se nasc mieii. Vremea este schimbătoare (“zăpada cucilor, a mieilor, a berzelor”). Anotimpurile vor fi ca primele patru zile din lună.
Oamenii vor fi peste an ca “baba” (ziua) aleasă, din primele nouă.

1    BABA DOCHIA( Cuv. Evdochia).  

  • se ţine pentru sporul semănăturilor, apărare de boli, să aibă fetele, noroc şi să n-aibă soacre  rele.
  • se face clacă de tors, se seamănă bobul.
  • se poartă , de noroc, “mărţişor”(o para legată cu arnici roşu şi alb, purtată legată la gât sau mână) care la sfârşitul lunii se agaţă într-un pomişor înflorit.
  • se culeg flori ca să scoată cloştile pui mulţi.
  • se schimbă vremea: dacă este lună nouă, se scutură ce s-a semănat; dacă plouă va fi an bogat. o ţin femeile (nu fac leşie, nu torc, nu descântă) de teama că vor avea pui şi viţei, strâmbi; că le vor călca  hoţii; că orbesc; că fac râie, lingoare, bube.
  • gravidele o ţin pentru a avea copii sănătoşi şi frumoşi.

 

SÂMBĂTA URSULUI, SÂMBĂTA ALBĂ, ÎNTÂIA A LUI LAZĂR.

  • nu lucrează bărbaţii, femeile nu cos, nu spală, ca să nu se umple de bube, să nu cadă.
  • se mănâncă şi se dau de pomană plăcinte, colăcei, lumănărele, ulcioare cu apă.
  • se ţine pentru a nu suferi de dureri de cap şi a nu avea gângănii la semănături.

 

2 DUMINICA LĂSATULUI DE SEC DE BRÂNZĂ.

  • trebuie terminat de tors tortul pentru cămăşi pentru că începe ţesutul pânzei.
  • se fac gesturi rituale de apărare a recoltelor de păsări şi a vitelor de animale sălbatice.
  • se petrece cu mâncare şi băutură; în  încheiere se mănâncă ouă fierte.         
  • după masă se pun vasele cu gura în jos, (ob. Hodaiţelor).

 

3-9  SĂPTĂMÂNA MARE
3   LUNEA VASELOR; A PĂSTORILOR; A PĂSĂRILOR; A VIERMILOR; ZIUA FORFECARILOR; TĂRBACUL CÂINILOR.

  • se bea “ca să se spele gura şi stomacul de bucatele de dulce”, se mănâncă rece; se înăcreşte borşul.
  • se ţine mai ales de femei pentru sănătatea copiilor, apărarea casei, recoltei (să aibă mai ales spor la cânepă), animalelor,de boli, de lupi, de dăunători.
  • mamele de păstori fac turtă de grâu sau porumb, pentru paza turmelor.
  • nu se iau ouăle din cuibar ca să fie spor la ouă şi la pui.
  • se dau resturile de mâncare la păsări, ca să nu strice recolta viitoare.
  • nu se dă gunoiul afară, să nu se înmulţească lupii.
  • oamenii se împacă, se iartă, să intre neînvrăjbiţi în post.
  • “Cucii”, obicei pentru a invoca sănătate şi bunăstare pentru comunitate; “Tărbacul (jujeul) câinilor”,  obicei pentru a alunga simbolic, lupii; “Spolocania”,obicei de a spăla vasele şi mobilierul bucătăriei.

 

4    MARŢEA VASELOR; ÎNCUIATĂ; A CIORILOR; A TRĂZNETULUI; A  FURNICILOR;  A SÂNTOADERULUI.

  • nu se coase, ţese, croieşte, de teama trăznetului.
  • se spală vasele şi se mănâncă, ritual, fiertură de urzici pentru sănătate.
  • se leagă, ritual, ciocul ciorilor să nu strice recolta, li se dau turte de porumb “să se sature”.
  • nu se lucrează în casă dacă nu este un bărbat altfel “caii lui Sântoader calcă femeile”.
  • se descântă pentru cei vătămaţi de Sântoader în anul precedent.

 

5     MIERCUREA STRÂMBĂ; FRUMOASĂ.

  • femeile nu cos, nu ţes; cine lucrează se constipă.

 

6    JOIA FURNICILOR, IEPELOR, JOIA NECURATĂ.

  • femeile nu lucrează pânza să nu orbească.
  • o ţin femeile ca să aibă naştere uşoară..
  • se face “turta furnicilor”, plăcintă cu unt şi brânză pe care o mănîncă copii, departe de casă.

 

7    VINEREA IERBII; OMANULUI; SÂNTOADERULUI; FURNICILOR:

  • oamenii se spală pe cap cu diferite ierburi, să le crească părul lung.
  • nu se coase, nu se toarce; se duce colivă la biserică pentru sfiinţire.

 

8   SÂN-TOADERUL CEL MARE; SÂMBĂTA CAILOR; SÂMBĂTA URSULUI (Sâmbăta  Sf. Teodor).

  • se ţine de teamă pedepsei “cailor lui Sân-Toader”; se fac pomeni pentru morţi.
  • se posteşte, nu se mănâncă peşte, doar icre, undelemn, măsline.
  • se face colivă (Sf. Toader a inventat-o),care, sfiinţită, este bună de leac la oameni şi animale.
  • se tund caii (coama se îngroapă în bălegar “pentru prăsilă”) şi se încură (aleargă), să fie iuţi.
  • “se prind văruţele”(obicei al copiilor); “Bulciul Sântoaderului”(obiceiul nevestelor tinere).

 

9     MĂCINICII, MOŞII DE MĂRŢIŞOR, SÂMBRA PLUGULUI (Cei 40 de Mucenici din Sevastia)

  • începe primăvara, “zilele moşilor” (“moşii bat cu ciomegele în pământ să iasă căldura”), ies şerpii, încep să cânte broaştele.
  • dacă plouă, va ploua de Paşti; dacă este omăt pe câmp, va fi an bogat; dacă este vânt, va fi an sece-tos; dacă este vreme bună, vara va fi frumoasă; dacă tună, vara va fi roditoare.
  • o serbează toţi cei cu nume de sfânt.
  • se beau sau se dau pomană 40 de pahare de vin roşu sau rachiu, pentru putere şi sănătate.
  • se fac “mucenici”, colăcei cu miere şi nucă.
  • omul trebuie să fie senin şi vesel, să nu se certe “că altfel îl pedepsesc moşii”.
  • se arde gunoiul şi se afumă în jurul casei să fie apărată de “lighioane”.
  • cu apa din zăpadă se stropeşte casa şi plugul pentru belşug.
  • se seamănă unele legume şi se sădesc pomi roditori, aceştia “nu vor fi atacaţi de  dăunători”.
  • se retează stupii şi se stropesc cu rachiu de drojdii să fie feriţi de boli şi dăunători.
  • se face leac din cap de guşter plămădit în lapte pentru boala porcilor.
  • încep fermecătoarele să “lucreze”.

 

9  Duminica (se crestează scoarţa nucilor încuiaţi ca să rodească).

 

11  MARŢEA ÎNCUIATĂ

  • se aeriseşte casa şi hainele


17    ALEXIILE; ZIUA ŞARPELUI (Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu).

  • “se deschide pământul”: încolţesc buruienile, ies şerpii, insectele; nu li se pronunţă numele ca să nu facă pagubă, se afumă în jurul casei pentru a o apăra, se ascunde furca, “să nu vină şerpi”.
  • “cântă broaştele, înfloreşte cornul, peştii se zbat în ape”; pescarii postesc să aibă noroc la pescuit.
  • se face curăţenie, se arde gunoiul, se scot stupii

 

25   BLAGOVEŞTENIILE; ZIUA CUCULUI, (Buna-Vestire).

  • dacă este timp frumos, va fi an bun; dacă plouă până la amiază, va fi toamnă lungă; dacă este frunza verde, va fi belşug; cum este ziua aşa va fi de Paşti; vin rândunelele, începe să cânte cucul.
  • se ţine; se face foc în curte se pune pâine, apă, sare “pentru îngeri”, care apoi se dau de pomană.
  • este praznic cu dezlegare la peşte.
  • oamenii se feresc de gâlceavă; nu dorm că vor fi somnoroşi tot anul; nu pun cloşti, că ies puii “suciţi”; “ameninţă” pomii neroditori; slobod albinele printr-o potcoavă, “să fie tari”.
  • se înconjoară casa şi livada, afumîndu-se cu tămâie, să fie apărate de “gadine”, seara se ung uşile şi  
  • ferestrele cu usturoi

 

26    STOBORUL  BLAGOVEŞTENIILOR; BLAGOVEŞTENIA ŢIGANULUI; (Soborul Sf. Arhanghel Gavril).

  • se ţine cu aceleaşi interdicţii ca-n ziua precedentă, şi pentru noroc la târgul de vite.
  • cine se îmbolnăveşte nu se mai scoală.
  • gravidele citesc “Brâul Maicii Domnului”, să le poarte noroc la naştere.

 

26   MIEZUL PĂRESIMILOR;MIERCUREA NUMĂRĂTOAREA OUĂLOR; ZIUA ŞARPELUI.

  • înainte de a lucra ceva se numără ouăle pentru a avea spor; dacă ies cu soţ se mărită fetele.
  • începe pusul cloştilor.
  • nu se lucrează în casă (femeile o ţin),pentru a nu avea dureri de mâini.
  • este permis aratul,
  • se curăţă şi se ard gunoaiele pentru a se apăra de şerpi, dar nu se lucrează în pădure.