2014 Aprilie

APRILIE, Prier; Florariu.

Dacă este frumos, în mai va fi frig şi vara vor fi furtuni, dacă este umed, în mai va fi cald. Se curăţă pomii, se sădesc puieţi, se altoiesc; se seamănă legume, trifoi, lucernă, ovăz, porumb; se dă treptat nutreţ verde vitelor.

1          Ziua păcălelilor (obicei străin).

5     SÂMBĂTA URSULUI.

  •  o ţin femeile: nu cos, nu se scaldă ca să nu le atace ursul sau să le facă stricăciuni la stupi sau vite.
  •  se primesc ţiganii cu ursul, să-l joace pentru noroc şi vindecare de dureri.
  •  se dau pomană plăcinte de dovleac.
  •  începe culesul buruienilor de leac.

 

7-13   SĂPTĂMÂNA FLORIILOR

11   SĂRBĂTOAREA DINŢILOR (Sf. Antipa).

  •  se vindecă durerile de dinţi.

 

11   VINEREA SCUMPĂ (A FLORIILOR).

  •  se ţine  să fie feriţi de arsuri.

 

12   SÂMBĂTA LUI LAZĂR (A FLORIILOR); MOŞII DE FLORII.

  •  femeile fac copturi (plăcinte ) pe care le dau pomană săracilor.
  •  aducerea crengilor de salcie în biserică de alaiul copiilor conduşi de preot (ob. Mărginime)
  •  “Lăzărelul”(obicei al fetiţelor). 

 

13   DUMINICA FLORIILOR (Intrarea Domnului în Ierusalim).

  •  dacă orăcăie broaştele, vara va fi frumoasă; cum sunt Floriile va fi şi Paştele.
  •  se aduc acasă crengile sfiinţite de salcie şi se pun la icoană (sunt bune de leac).
  • se aerisesc hainele; se plantează pomi roditori (se prind bine).
  •  este dezlegare la peşte.

 

14-20  SĂPTĂMÂNA MARE; A PATIMILOR.

  • nu se lucrează prea greu.
  • cine moare, merge în iad, “Raiul este închis”.

 

15      MARŢEA SEACĂ.

  • se ţine să nu sece grânele, laptele şi să nu sărăcească oamenii.

 

16  MIERCUREA PAŞTELUI.

  • cenuşa se aruncă pe straturi pentru a fi fertile.
  •  se face strigare peste sat (obicei).
  •  în satele din Dolj copii colindă după ouă pentru roşit. 

 

17  JOIA PATIMILOR; JOIA MARE; MOŞII DE JOIMARI:

  •  se ţine ca să fie inul şi cânepa din belşug, ca apărare de piatră sau secetă; nu se spală rufe;
  • se face   borş; cine doarme va fi puturos tot anul.
  • nu sunt permise descântece.
  • gunoiul să fie ars, gardurile reparate, cânepa toarsă (altfel “Joimăriţa” pedepseşte pe leneşe).
  • cloşca pusă acum va scoate cocoşei.
  •  “nunta urzicilor”: urzicile înfloresc şi nu se mai mănâncă.
  • “vin sufletele strămoşilor la streaşină”, li se pun ulcele cu apă şi se face foc din vreascuri rupte cu  mâna; se pun lumânări la morminte; se dă pomană ulcele cu apă, colaci, colivă.
  • la biserică se citesc cele 12 evanghelii..

 

18   VINEREA PATIMILOR, VINEREA MARE, VINEREA SEACĂ.

  •  dacă plouă, va fi an mănos.
  • nu se lucrează la câmp că iese”sec”; nu se coase, că orbeşti;
  •  cei bolnavi se scaldă în râu, “să le sece boala”; se culeg flori pentru Christos; se coace pasca (“alte aluaturi nu cresc”).
  • se merge în haine bune la biserică, se înconjoară biserica apoi se merge acasă cu lumânarea 
  • aprinsă, se înconjoară casa, apoi lumânarea se stinge şi se păstrează la icoana Maicii 
  • Domnului; se aprinde la vreme rea.

 

19     SÂMBĂTA PAŞTELUI

  •  se încondeiază ouăle; e fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşti; cojile ouălor gătite se aruncă pe apă de sufletul morţilor (Blajinilor).
  • se ung pomii cu aluat de cozonac să fie roditori; se udă vitele cu apă sfiinţită.
  • noaptea “se deschid cerurile”; oamenii veghează aşteptând învierea Domnului ( slujba se ţine la  miezul nopţii), vin la slujbă cu un coş cu bucate care vor fi sfiinţite, iau “paşti”pe care le duc acasă (în fiecare dimineaţă vor gusta din ele înainte de a mânca), se cântă “Hristos a înviat”.

 

20    ÎNVIEREA DOMNULUI, SFINTELE PAŞTI.

  • cei născuţi în Duminica Paştelui vor fi norocoşi; cine moare merge în Rai (“este deschis”).
  • la trezire se atinge fierul (“dă sănătate”), nu se atinge sarea (“dă năduşeli”), se spală pe faţă cu  apă proaspătă în care se pun bani de argint, ouă roşii, busuioc ca să fie curaţi, sănătoşi, frumoşi, drăgăstoşi şi bogaţi.
  • după slujba din biserică oamenii se salută cu “Hristos a înviat”, “Adevărat a înviat”.
  • obiceiuri: se înconjoară casa cu lumânarea aprinsă de la biserică, ca să o protejeze de rele; se binecuvântează oamenii la mormintele străbunilor şi se dau daruri de vase la tinerii căsătoriţi ( în satul Rod din Mărginimea Sibiului); “Jocul buzduganului” (la Junii Braşovului); “Mielul Paştelui”; “Ciocnitul ouălor”; fetele trag clopotul, bătrânii se dau în scrânciob să crească mare cânepa; ”Bricelatul”(obiceiuri).
  • la prânz se mănâncă peşte, pasăre (să fie sprinteni), caş (să aibă faţa albă), preparate din miel.

 

21-27     SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ, ALBĂ.

  • “cerul este deschis până la Ispas”: cine moare merge în Rai.
  • se serbează pentru protecţia semănăturilor.

 

21       LUNEA ALBĂ.

  •  se ţine pentru călători, să nu se rătăcească, pentru  apărare de boli.
  • se dezleagă spălatul rufelor, ca să fie albe.
  • se fac vizite la rude ( părinţi, naşi) dăruindu-se pască, ouă roşii.
  •  obiceiuri: “ datul în scrânciob”( pentru a fi sănătoşi), “Plugarul”(pentru an mănos), “Udatul” fetelor (ca să se mărite).

 

22     MÂNECĂTOAREA; SÂNGIORZUL VACILOR, (Ajunul Sf. Gheorghe).

  •  zi de farmece de dragoste şi de luat mana; pentru apărare, vitele se rourează (se scot noaptea la iar bă), li se pune tămâie, usturoi în corn; se pun brazde cu rugi la uşi şi ung ferestrele cu usturoi.
  •  “Alesul”(obicei pastoral) ciobanii aleg locul stânii, aleg mieii de oi, fac primul caş din primul muls.
  •  “strigarea peste sat”, obicei prin care se batjocoresc fetele şi nevestele leneşe.
  •  se scot sculele de ţesut să răsară soarele pe ele pentru a avea spor.
  •  prin practici magice se recunosc strigoii şi fermecătoarele.

 

     MARŢEA ALBĂ, OLOAGELE

  • se ţine pentru protecţia recoltelor de grindină, trăznete, dăunători, pentru  sănătate.
  • se aduc prinoase la biserică şi se dau pomană săracilor.

 

23    SÂN GEORGIU; (Sf. Mare Mc. Gheorghe).

  • dacă plouă de Sf. Gheorghe, va fi an mănos; dacă pică în sec (post) va fi laptele slab.
  • oamenii se scaldă dimineaţa în rîu, se spală cu rouă, se cântăresc, se urzică, beau  vin roşu pentru a fi sănătoşi şi vioi tot anul. Se dă lapte de pomană (Moşii ).
  • se aduc “sânjorji” (crengi de fag) care se pun la sâlpul porţii pentru apărare de rău şi belşug în casă.
  • gunoiul pus la pomii îi ajută la rodire, se seamănă busuioc pentru noroc şi dragoste.
  • se tocmesc ciobanii.
  •  “Sânjorzu” (obicei).

 

       NUNTA ŞOARECILOR; SF. MERCURIE.

  • la câmp se face treaba dar femeile nu lucrează în casă de teama bolilor, şoarecilor şi purecilor.
  • ob. “Paparuda”: se merge la pădure după flori şi crengi de alun.

 

24   JOIA NEMAIPOMENITĂ, NECURATĂ, DOMNEASCĂ, VERDE.

  • nu se lucrează, pentru protecţia sănătăţii, casei şi recoltei..
  •  se fac pomeni de peşte, colaci, ulcele, se face slobozitul ritual al apei pentru morţi.

 

25   MARCU BOILOR (Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu).

  • se schimbă timpul în căldură mai mare.
  •  nu se ară, nu se înjugă vitele, li se dă fân din mână şi sunt lăsate să păşuneze în voie.
  •  nu se dă din casă; nu se bate nimic; nu se lucrează doar se face clacă la popa.

VINEREA SCUMPĂ, IZVORUL TĂMĂDUIRII.

  •  se ţine pentru mântuirea sufletelor, apărare de boli, belşug.
  •  se curăţă izvoarele şi fântânile; sunt sfiinţite apele şi devin vindecătoare (bolnavii se spală).
  •  “cine se culcă sub frasin îşi visează leacul”.
  •  preoţii fac slujbe la câmp pentru ploi, ca să fie rodul bogat.

 

26     SÂMBĂTA TOMII.

  •  se ţine pentru sănătate.
  •  se dau pomană ouă roşii, pască, lumânare.

 

27  DUMINICA TOMII, PAŞTILE MICI.

  •  se fac pomeni pentru înecaţi.

 

28-4  SĂPTĂMÂNA NEAGRĂ.

  •  “cine moare merge în iad”, rudele mortului postesc.
  •  ce se naşte nu trăieşte (viermii de mătase, puii ).
  • orice este lucrat  “se negreşte”, orbeşti dacă lucrezi 

 

28     LUNEA MORŢILOR; PAŞTILE BLAJINILOR (ROHMANILOR); MĂTCĂLĂUL

  •  se ţine pentru trai bun în familie, protecţia recoltelor.
  •  se înfrăţesc şi însurăţesc tinerii şi tinerele.

 

29    MARŢI(nu se lucrează pentru protecţia vitelor şi câmpului

 

30    AJUNUL ARMINDENULUI

  • femeile nu lucrează, ca apărare de vifor şi grindină;se alungă strigoii din case (obicei din Bihor).

 

MIERCUREA NEAGRĂ (se ţine post şi rugăciuni de iertarea păcatelor şi apărare de boli).