2014 Decembrie

DECEMBRIE, Undrea

Gospodarii au grijă de vite, păsări, de proviziile din pivniţe şi de starea grădinilor şi câmpurilor. Fetele se spală cu prima nea ca să fie frumoase şi drăgăstoase. Dacă începutul lunii este geros, aşa va fi zece săptămâni; dacă este ger, vara va fi caldă, secetoasă; dacă latră câinii la lună, va fi ger; dacă este vreme moale, vara va fi ploioasă; dacă este ger şi zăpadă, anul viitor va fi mănos (grâu mult); dacă este ger uscat, va fi secetă în iunie; dacă ninge, iunie va fi ploios; dacă plouă de Crăciun, Paştile vor fi friguroase; dacă porcii mănâncă mult, va fi senin; dacă iepurii şi gâştele sălbatice se apropie de sat, va fi iarna grea.

 

4 – 6  ZILELE BUBATULUI(=Vărsatului)

 

4       VÂRVARA, BARBURA (Sf. Mare Muceniţă Varvara, protectoarea minerilor)

  • nu se lucrează în mină, minerii petrec cu familia.
  • se ţine pentru ajutor la naşteri, boli (gâlci, dureri de dinţi, ameţeli), apărare de năpaste, moarte uşoară.
  • nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune.
  • femeile o ţin: nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi să nu se îmbolnăvească copii.
  • nu se mănâncă porumb copt, fasole, dovleac ca să nu se facă bube.
  • copii sunt “îmbărburaţi” (li se fac cruci pe frunte şi mîini cu miere, dovleac, să-i apere de vărsat).
  • se fac azime cu miere care se dau de pomană, se pun la streaşină pentru “bubat”.
  • se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă; dacă înfloresc până la Florii, va fi an mănos.

 

5      Sf. Sava

  • se ţine să fie spor în casă şi la animale,să fie apărate de boli, dăunători, lupi.
  • nu se mătură, nu se dă gunoiul afară.
  • se îmbărburează copii şi sunt opriţi să mănânce peşte sau fructe.
  • se dă pomană fasole fiartă, nuci, turtă caldă, vin, lână, cânepă,”să se îmblânzească bubele”.

 

6      MOŞ NICOLAE, SÂN-NICOARĂ, SÂN NECULAI (Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei).

  • este Sfânt protector al copiilor, femeilor şi corăbierilor, apărător de rele şi făcător de minuni.
  • se consideră începutul iernii (“îşi scutură barba”), dacă nu a nins, va fi iarna grea şi lungă.
  • este sărbătoare cu praznic (dezlegare la peşte), se dau în dar copiilor încălţări de iarnă.
  • se formează „Ceata Junilor”, care-şi caută gazdă şi începe repetarea colinzilor pentru Crăciun. În unele locuri junii îi colindă pe cei cu numele sfântului şi primesc bani şi sunt omeniţi (în Tălmăcel, j. Sibiu.).

 

7      Sf. Filofteia

  • se ţine să nu  fie secetă, să fie roade bogate.
  • femeile nu lucrează în casă ca să aibă noroc în căsnicie şi să le fie lehuzia uşoară.

 

9   ANA ZECETENIA, SÂN MICOARĂ, SF. NICOLAE MIC (Zămislirea Sf. Fecioare Maria)

  • se ţine pentru noroc la negoţ, protecţia morilor, a recoltei de grâu, a oamenilor de boli, de înecuri.
  • lucrul început, înainte de răsărit, va avea spor peste an.
  • femeile dau colaci de pomană pentru sănătatea copiilor.

 

12      Sf. Spiridon, făcător de minuni, patronul ciubotarilor.

  • se ţine pentru păzirea casei, sporul câmpului, apărare de boli, lovituri, fiare sălbatice.

 

13      Sf. Lucia

  • femeile nu cos să nu le doară ochii.

 

15    Sf. Elefterie (făcător de minuni).

  • se ţine ca să uşureze naşterea (moaşele), apărare de boli, cutremure.
  • fetele o ţin pentru noroc.

 

18     Sf. Modest, protector al animalelor.

  • se face praznic, se dă pomană făină pentru sănătatea vitelor care acum nu se pun la muncă.
  • se face aghiasmă cu care se botează vitele, stupii, pentru apărare şi belşug.

 

19      AJUNUL IGNATULUI

  • se mănâncă grâu fiert; se presară mei şi sare împrejurul casei şi curţii ca apărare a belşugului.

 

20     IGNATUL PORCILOR (Sf. Sfinţit Mucenic Ignaţie Teoforul).

  • nu se mai spală rufe până după Bobotează (se spurcă apele) şi nu se mai toarce.
  • gravidele o ţin pentru copii sănătoşi.
  • se taie porcii; după splină se prezice iarna.
  • vederea sângelui apără de boli, aduce  noroc; cel de porc negru e bun de leac.

 

23      PREZIUA AJUNULUI.

  • copii merg la colindat.
  • după miezul nopţii se face “Masa de Ajun” (grâu fiert, turtă, pâine, fasole, vin ) de sufletul morţilor, din alimente de post care, sunt sfinţite iar în 24, se împart la familie şi la vecini.
  • înainte de răsărit gospodarii pun mâna pe obiectele din ogradă, ca să le folosească cu spor peste an.

 

24   AJUNUL CRĂCIUNULUI, MOŞ AJUN.

  • se ajunează de noroc; se face calendarul de ceapă şi alte practici de aflare a vremii anului următor.
  • copii şi junii colindă prin sat, sunt omeniţi cu nuci, colaci, vin şi bani.
  • se începe orice lucru pentru a avea spor la el peste an.
  • nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.
  • se hrănesc păsările prin ciur, să ouă mult; se ameninţă pomii neroditori.
  • se dă vitelor fân ţinut sub masă cu bucăţele din fiecare fel de mâncare să nu li se ia mana.
  • se mănâncă peşte, ca apărare de friguri; nu se bea rachiu că-i al dracului.

 

25     CRĂCIUNUL (Naşterea Domnului).

  • focul nu trebuie să se stingă din ajun până la Crăciun, se pune “buşteanul de Crăciun”a cărui cenuşe pusă în grădină aduce belşug.
  • slujbă în biserică (în unele sate se ţine la miezul nopţii din Ajun spre Crăciun şi de Crăciun de dimineaţa iar după slujbă copii colindă – Craii-.
  • finii merg cu daruri la naşi.
  • se merge cu “Ţurca”, se colindă cu “Steaua”, “Vicleimul” (=„Irozii”sau „Craii”).
  • firmiturile colacului de Crăciun se dau păsărilor şi vitelor să fie ferite de rău.
  • se ascunde furca de tors, până la Bobotează.
  • dacă este cald, va fi frig de Paşti.
  • dacă dimineaţa intră în casă bărbat oile vor făta berbecuţi, dacă intră femeie, vor făta miele.
  • 26-27 se vizitează naşii cu finii şi-şi duc daruri.

 

26-27  Zile de sărbătoare : se vizitează naşii cu finii şi-şi duc daruri.

 

27  Sf. Ap. Întâiul  Mc. şi Arhidiacon Ştefan.

  • dacă ninge, va veni  un an roditor.

 

28   ÎNGROPAREA CRĂCIUNULUI

  • se ţine ca să nu se îmbolnăvească de gâlci, lingoare, ameţeli.
  • "Întâlnirea jocurilor/ Junilor la Sălistea Sibiului" (obicei din Mărginimea Sibiului).

 

31    ÎNGROPATUL ANULUI VECHI (Ajunul Sf. Vasile).

  • “se deschid cerurile şi vorbesc animalele”.
  • dacă este senin, anul va fi secetos; dacă este înourat, anul va fi ploios; dacă este lună plină, va fi an mănos.
  • se joacă “Vergelul”şi alte pactici de aflare a ursitului.
  • se ascunde furca să nu fie muşcaţi se şarpe.
  • se petrece cu mâncare şi băutură (carne de porc,”că merge înainte”, peşte, că este vioi, nu se mănâncă pasăre,”că scurmă înapoi”).
  • seara se lasă porţile descuiate şi lumina şi focul aprinse.
  • copii colindă cu “pluguşorul”, "sorcova", tiganii cu capra", ţurca, vasilca.
  • se îngroapă anul: ceata junilor aduce un "sicriu" cu zdrenţe şi îl arde în piaţa satului în chiotele mulţimii (obicei din Mărginimea Sibiului).