Elemente de ecumenism în satul românesc
  • Autor/Coordonator: Prof. Dr. Corneliu Bucur
  • An aparitţie: 2007
  • Preţ: 6 LEI
Dacă mi s-ar cere să caracterizez printr-un singur cuvânt esenţa spiritualităţii poporului român, în dialogul cultural-istoric, de convieţuire cu alte seminţii şi popoare, acela ar fi toleranţă, sau convivialitate. Modul în care s-a asimilat creştinismul – curent spiritual de origine romană, dar de esenţă universalistă, încă din sec. I. d. Hristos, la nordul Dunării, fără a se părăsi, până astăzi, mulţimea de practici divinatorii precreştine (cultivarea şi manifestările dedicate plantelor apotropaice, frecventa utilizare, în sistemul decorativ al porţilor şi ferestrelor caselor din zonele montane, cu elemente semiotice precreştine, de pildă cu „dintele de lup” semnificând supravieţuirea cultului totemic al lupului), ceea ce a condus, caz lingvistic singular, la modificarea semanticii cuvântului „paganus,-i” (lat.), la origine locuitor al satului (de la „pagus, -i” – sat), în cea de „păgân”, demonstrează o disponibilitate deosebită pentru îmbinarea cultelor religioase, a practicilor magice precreştine şi creştine, urmată – cum era şi firesc – de toleranţa tuturor cultelor sosite din alte părţi ale lumii, din Orient şi din Occident, din antichitate şi până astăzi. Trecuţi la ortodoxism, odată cu încheierea procesului de etnogeneză şi asimilarea alfabetului chirilic, românii au manifestat o înclinaţie naturală (iar astăzi şi una culturală) spre ECUMENISM, care exprimă, în practică religioasă contemporană, dialogul apropiat şi deschis între religii, prin întâlniri şi prin conferinţe, prin practica rugăciunilor. Spiritualitatea profundă a poporului român se bazează pe credinţa că toţi oamenii, deopotrivă, sunt creaţiile lui Dumnezeu, iar cum esenţa doctrinei creştine este dragostea pentru semeni („iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi!”), este de la sine înţeles suportul popular masiv pentru împărtăşirea spiritului ecumenic, care nu cere nici un sacrificiu cu privire la dogma creştină ortodoxă. Faptul că zugravii – pictorii bisericilor de lemn din Ardealul secolului al XVII-lea – îi pictau pe cei 40 de sfinţi militari, dimpreună, atât pe cei din pantheonul ortodox, cât şi din cel catolic (precum în Biserica din Dretea, jud. Cluj, a cărei pictură datează din anul 1672), este o ilustrare irefutabilă a afirmaţiilor noastre despre spiritul ecumenist al poporului nostru, cultivat firesc, deloc ostentativ, de-a lungul secolelor, înainte ca acesta să devină o teză a teologiei moderne. Expoziţia organizată, în premieră naţională, la Sibiu, de către Muzeul „ASTRA”, inspirată de organizarea, în oraşul nostru, a celei de a III-a Adunări Generale Europene Ecumenice, urmată de publicarea acestei broşuri, vin să tălmăcească, pentru copiii şi elevii de toate vârstele, uzând de mijloacele antropologiei moderne, contribuţia importantă a Muzeului „ASTRA” la educarea tinerei generaţii în spiritul ecumenismului, al ideii de comunicare religioasă, europeană şi universală, care devine cea mai fertilă idee a trăirii popoarelor în pace şi în bună înţelegere, indiferent de felul religiei practicate.
Prof. Dr. Corneliu Ioan Bucur,
Director general C.N.M. "ASTRA"