Morile de vânt din Dobrogea. Hedwig Ulrike Ruşdea în memoria etnologiei româneşti
  • An apariţie: 2012, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”
  • Colecţie: RESTITUIRI
  • Nr. pagini: 350
  • Preţ: 14 Lei
Prestigioasa editură „ASTRA Museum” din Sibiu, iniţiatoarea colecţiei RESTITUIRI (în cadrul căreia a publicat cea dintâi lucrare în 2011), „recidivează” printr-o nouă apariţie: volumul Morile de vânt din Dobrogea. Hedwig Ulrike Ruşdea în memoria etnologiei româneşti, care a fost lansat în cadrul Conferinţei Naţionale a Asociaţiei Etnografilor din România, desfăşurată la Sibiu, în zilele de 27-29 septembrie 2012.

Adevărat tratat istorico-etnografic, tipărit într-o ţinută grafică ireproşabilă, volumul, apărut postum, cuprinde lucrările ştiinţifice elaborate de Hedwig Ulrike Ruşdea (una dintre marile Doamne ale muzeografiei etnografice româneşti) de-a lungul anilor de activitate, unele publicate, altele păstrate în arhiva Complexului Naţional Muzeal ASTRA. Marea majoritate a celor publicate constituie studiile consacrate morilor de vânt din Dobrogea, studii întemeiate pe cercetări de teren temeinice, riguros ştiinţifice şi pe o vastă bibliografie de specialitate, îndeosebi străină; altele se referă la morile cu ciutură (roată orizontală) din nordul Olteniei, ori fântânile dobrogene cu vârtej. Un studiu aparte analizează procesele de dezintegrare a instalaţiilor de industrie ţărănească din satul mehedinţean Podeni. Din cele păstrate în manuscris, văd lumina tiparului, în acest volum, alte studii cu privire la morile de vânt dobrogene, care au condus la sinteza Morile de vânt din Dobrogea în Muzeul Tehnicii Populare, însoţită de un catalog de o înaltă ţinută ştiinţifică, pe care Hedwig Ruşdea o pregătise încă înainte de pensionare. Sinteza a rămas însă, din varii motive, nepublicată. Cu toate acestea, după trei decenii de la elaborare, îşi păstrează pe de-a întregul actualitatea, iar valoarea sa ştiinţifică intrinsecă a sporit, devenind o lucrare de referinţă fundamentală cu privire la fenomenul mulinologiei eoliene pe teritoriul României, utilă tuturor cercetătorilor etnologi. Alături de acestea sunt puse în circuitul ştiinţific contribuţii de muzeografie precum planul tematic pentru organizarea Muzeului etnografic în aer liber din Dumbrava Sibiului elaborat la începutul anilor '60 ai secolului al XX-lea sub îndrumarea directă a dr. Cornel Irimie, sau cele care împărtăşesc experienţa acestei inegalabile cercetătoare cu privire la metodologia reconstituirii unor monumente de tehnică populară.

Arhitectul Paul Niedermaier publică în acest volum omagial un amplu şi extrem de documentat studiu despre reconstituirea morii de vânt de la Beştepe, o experienţă inedită rămasă unică în istoria lucrărilor specifice unui muzeu în aer liber.

O altă parte a volumului este dedicată personalităţii complexe şi complete a Doamnei Hedwig Ruşdea, care a trudit două decenii în a doua jumătate a veacului trecut pentru cercetarea vestigiilor culturii populare în multe zone etnografice ale ţării, fără a-şi drămui energia, pasiunea şi capacitatea creatoare puse în slujba scopului nobil al salvării şi conservării unui patrimoniu de civilizaţie populară unic pe continentul european. Aportul său la construirea Muzeului etnografic din Dumbrava Sibiului încă n-a fost egalat de vreunul din muzeografii care au trudit aici: 4 gospodării ateliere, 10 mori (de vânt şi hidraulice), 3 crame viticole, 10 teascuri de stors struguri, 2 poduri plutitoare, 1 povarnă de ţuică, 1 uleiniţă, 1 fântână dobrogeană cu vârtej.

Monumentele transferate şi restaurate (chiar reconstituite - cazul morii de vânt Beştepe) sub coordonarea sa sunt azi componente emblematice ale muzeului sibian, fiind totodată dovada elocventă şi incontestabilă a muncii neprecupeţite a acestei cercetătoare de excepţie, perseverentă şi tenace, caracterizată de cultul lucrului bine făcut şi de un înalt profesionalism, calităţi recunoscute cu prisosinţă de foşti colegi sau de alte persoane. „Nepoata poetului şi etnologului Friedrich Wilhelm Schuster” (cum ne spune Konrad Klein), a fost mulinolog de talie europeană, un „muzeograf cu vocaţie” (Horst Klusch), „una dintre cele mai distinse specialiste din muzeul Brukenthal” (Olimpia Tudoran), „posesoare a unei educaţii ireproşabile şi a unei culturi solide” (Marcela Tatu), „spirit independent cu mare putere de a-şi susţine părerile, într-un cuvânt un model de coleg şi om” (Valeriu Deleanu). La fel de elogios îi este evocată personalitatea de către Ion Augustin Goia, Ilie Moise, Constantin Popa, Mihai Sofronie, Irmgard Sedler, Maria Brândan.

Prefaţat de Georgeta Stoica, reputată cercetătoare a etnografiei naţionale, care o consideră pe Hedwig Ruşdea o personalitate remarcabilă a muzeografiei româneşti, cu o Notă asupra ediţiei semnată de Valeriu Deleanu şi Delia Voina, ilustrat cu 15 desene , 62 fotografii alb-negru şi 15 planşe color, volumul este un omagiu adus contribuţiei doamnei Ruşdea la ceea ce este azi Muzeul din Dumbrava Sibiului.

Moştenirea culturală şi ştiinţifică de certă valoare lăsată de Hedwig Ruşdea urbei de pe Cibin, dar şi ştiinţei etnologice româneşti deopotrivă, o situează printre cei mai de seamă cercetători români în domeniu.

Editura „ASTRA Museum” merită felicitări pentru această realizare ştiinţifică, veritabil act de restitutio prin care pune la dispoziţia specialiştilor etnologi o carte ce le va fi un instrument indispensabil în activitatea lor.

CONSTANTIN POPA